Obiective turistice ale judetului Suceava
Cetatea de scaun
Situata pe un platou inalt, in partea de est a orasului, restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat, mentionata pentru prima oara intr-un document din anul 1388; construita din piatra, a fost intarita ulterior de Stefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m si o grosime de aproape 4 m.
Hanul Domnesc
Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi constructii civile din Moldova, parterul si pivnitele dateaza de la sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul secolului al XVII-lea. Cladirea a fost destinata mai întâi adapostirii dregatorilor si negustorilor sositi în zona, iar mai apoi, în perioada secolului al XVII-lea si al XIX-lea a servit ca han, casa domneasca, casa de vânatoare pentru împaratul Franz Josef.
Monumentul de arhitectura medievala MirautiBiserica Mirauti este cel mai vechi monument religios din Suceava, opera a domniei lui Petru Musat I. Odata cu crearea Mitropoliei Moldovei si aducerea în 1402 de catre Alexandru cel Bun a moastelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava, lacasul devine catedrala mitropolitana si implicit loc de ungere a viitorilor domni ai tarii. Distrusa de turci, probabil la 1476, Stefan cel Mare o recladeste dându-i o noua înfatisare. Muzeul de arta populara
Functioneaza in cladirea fostului han Domnesc, constructie de la sfarsitul se. XVI; adaposteste colectii de etnografie si arta populara.
Muzeul de istorie
Infiintat in anul 1900, expune interesante piese care evoca trecutul bogat in evenimente si fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre; un interes aparte il reprezinta "Sala tronului", in care, mobilierul, costumele si alte obiecte recosntituie atmosfera de la curtea lui Stefan cel Mare.
Observatorul Astronomic
Program de activitate:
1. Zilnic 9:00 - 17:00 - spectacole de planetariu (se prezinta aspectul cerului instelat la data respectiva sau diverse alte teme de astronomie cu ajutorul proiectorului ZKP2 care poate reda: circa 6000 de stele, planete vizibile cu ochiul liber, soarele, luna si miscarile
acestora) Programul dureaza circa 40 de minute.
2. Pe terasa de observatii - marti, miercuri si joi intre orele 9:00 - 17:00 observatii cu luneta si telescop asupra soarelui
3. Seara 18:00-21 (la cerere program prelungit) se observa stelele, planetele, luna etc.
Observatiile se fac pe cer senin.
Parcul central
Aflat in in inima orasului, adaposteste doua lucrari de arta: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu (opera din anul 1933 a
sculptorului Ioan Cirdei) si bustul voievodului Petru Rares (realizat in 1977 de sculptorul Gavril Covalski)
Ruinele Palatului Domnesc
Se afla la numai câtiva zeci de metri de biserica Sf. Dumitru. Odata cu stabilirea resedintei domnesti de la Siret la Suceava, Petru Musat I construieste în extremitatea vestica a asezarii o casa domneasca si un turn - locuinta din piatra pentru supravegherea drumului de acces în oras, prin includerea vechilor cladiri de zid, dar si prin noi constructii definitiveaza ansamblul Palatului Domnesc prin care Curtea Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen din întreaga Moldova.
Statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare
Opera a sculptorului Eftimie Barladeanu, dezvelita in anul 1977, amplasata pe inaltimea de unde Cetatea de Scaun domina orasul.
Casa muzeu Solca,
situată pe drumul de acces spre mănăstirile Arbore, Humor este un monument reprezentativ în ce privește arhitectura tradițională și cultura și civilizația populară bucovineană. Casa este de tip cameră-tindă-cameră cu foișor și prispa lutuită. Bucătăria are un cuptor tradițional cu vatră și plită reconstituit după tipologia mijloacelor de încălzit din zonă.
Casa muzeu Bilca din zona etnografică Rădăuți,
în localitatea cu același nume fiind reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic completează inventarul casei.
Casa a fost donată de către George Muntean și Adela Popescu.
Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetății de Scaun a Sucevei,
pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factură populară din Țara de Sus. Cel mai tânăr dintre muzeele în aer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut când satul bucovinean dispunea de nenumărate monumente de arhitectura populară dar din păcate activitatea – concretizată prin transferul mai multor obiective și reconstruirea a trei dintre acestea – a fost întreruptă.
Casa memorială Simion Florea Marian
Str. S. Fl. Marian, nr. 4, Suceava, tel. 215710, program vizitare 10:00-15:00.
Situată în centrul municipiului Suceava, “câștigată cu condeiul” de marele etnograf si folclorist, cum scrie pe o placă memorială, cumparată cu banii proveniți din premiul acordat, în anul 1883, de Academia Română, pentru lucrarea “Ornitologia Poporană Romana”.
Casa memoriala Ciprian Porumbescu
Sat Ciprian Porumbescu, com. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava, tel.534783
Program vizitare 10:00 – 18:00.
Casa Memorială “Ciprian Porumbescu “, inaugurată în 1953, este adapostită într-o anexă originală – singura care s-a păstrat – a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu ) , locuită de familia preotului, scriitorului și militantului român din Bucovina, Iraclie Porumbescu, între anii 1865 – 1883.
Casa memoriala Nicolae Labis
Sat Mălini , com. Mălini , jud.Suceava, program vizitare 10:00-18:00.
Inaugurată în 1975, Casa Memorială este amenajată în locuința din centrul satului Mălini, care a aparținut părinților poetului și unde acesta a trăit un timp din scurta și fulgeratoarea sa viață, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei sale moșteniri poetice.
Muzeul Ciprian Porumbescu
Sat Ciprian Porumbescu, com. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava, tel.534783
Program vizitare 10:00 – 18:00.
Muzeul Memorial “Ciprian Porumbescu“, inaugurat în 1971, este organizat într-o clădire impozantă nu numai prin vechime (datează de la începutul sec.XIX), ci și prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.